Riviera Maya, Mexic

Trecusem printr-o perioada foarte stresanta la munca si imi incoltise deja in minte ideea sa renunt la slujba. Atunci am hotarat sa plec intr-o vacanta departe, sa ma relaxez o vreme pe o plaja alba si sa imi pun gandurile in ordine. Desi tentatia unei vacante pe sezlong era mare, calatoarea din mine isi dorea un pic mai mult. Citisem in ultima vreme destul de mult despre civilizatia Maya, curiozitate trezita de popularizarea excesiva a sfarsitului calendarului mayas din 21 decembrie 2012. Asa am ajuns in Mexic, pe Riviera Maya, in martie 2013.

De data aceasta am ales varianta simpla si relativ ieftina pentru organizarea vacantei. Am ales un sejur organizat de o celebra agentie de turism germana, procurarea biletelor fiind intermediata de o agentie locala. Astfel am zburat cu Lufthansa pana in Munchen si cu Air Berlin din Muchen pana in Cancun. In Cancun ne-a asteptat un autocar si in mai putin de o ora si jumatate am ajuns la destinatie: Barcelo resort in Puerto Aventuras. Simplu si fara surprize. Nemteste.

Alegerea resort-ului s-a dovedit una buna din multe puncte de vedere. Era cu mult mai mare decat mi-am imaginat eu vreodata ca poate fi un resort (acum imi este clar ca in Mexic dimensiunile sunt americane) si consta din trei grupuri de hoteluri, Barcelo Maya Beach, Barcelo Maya Caribe si Barcelo Maya Palace Deluxe. Este tipul de turism oarecum industrial, cu resorturi care gazduiesc sute, poate mii de turisti, dar in conditii bune, cu totul inclus si la indemana. Nu te calci in picioare cu ceilalti, dar nici nu vezi aceleasi fete de doua ori. Nu este neaparat genul de turism care ma face fericita, insa este stilul de turism preponderent pe Riviera Maya si, din cate am inteles, in Caraibe in general. Hotelurile erau insa cochete si nu erau inalte, aveau doar doua etaje. Daca iti plac hotelurile inalte probabil trebuie sa mergi in Cancun, care mie personal imi aminteste de Mamaia. 

Nu ma dau in vant dupa regimul All Inclusive. Intotdeauna mananc mai mult decat mi-as dori, pentru ca tentatia este prea mare. Si asa a fost si de data aceasta. Tinand cont de izolarea resort-ului, a fost totusi comod sa avem restaurantele atat de la indemana si masa atat de variata, desi asta ne-a tinut departe de placerea de a descoperi restaurante mici si cochete in care o intreaga familie de localnici participa in fel si chip pentru ca noi sa ne bucuram de o masa traditionala pe cinste. Mancarea internationala a fost extrem de variata si gustoasa si ne-am bucurat sa descoperim si produse traditionale care ne-au incantat papilele gustative. De cand ne-am intors din aceasta vacanta preparam frecvent guacamole, asa cum l-am descoperit in Barcelo Maya. Iar fructele... iti poti imagina ce gust au fructele intr-un paradis tropical!

Insa, de departe punctul forte al resort-ului era plaja, una dintre cele mai frumoase plaje pe care le-am vazut vreodata. 

Bineinteles ca nu era o plaja ingusta, mica si cocheta... ca doar eram in Mexic, unde dimensiunea este importanta! Dar avea cel mai fin nisip alb pe care l-am vazut vreodata, era umbrita numai de palmieri, neexistand deloc umbrele (lucru care mi-a parut ciudat la inceput, apoi ne-am dat seama ca nu am fi avut nevoie). Iar marea avea culoarea pe care oricare dintre noi si-o imagineaza atunci cand viseaza la o vacanta la mare in paradis. Ne-am scaldat printre pesti colorati mai mari si mai mici, fiind un loc minunat pentru snorkeling.

Piscinele erau de asemenea deosebite si variate, pentru toate gusturile si abilitatile de inotator si nefiresc de mari (ca si suprafata) pentru noi, europenii.

Exista o intreaga industrie de entertainment pentru turisti in cadrul complexului, sunt convinsa ca nici nu am aflat de toate show-rile organizate, mai ales de cele de seara si de noapte, avand in vedere ca nu am apucat sa ne acomodam total cu fusul orar, ceea ce ne facea sa mergem la culcare cel tarziu la ora 10 p.m. Insa ne trezeam atat de devreme incat la ora 8 eram deja pe plaja, dupa ce serviseram deja cafelele, lucru care ne convenea de minune.

Gradinile din resort erau, fireste, imense, deosebit de frumoase si bine ingrijite. Iar iguanele erau locuitori obisnuiti ai acestora. Tin minte surpriza pe care am avut-o cand am vazut-o pe prima, infrigurarea cu care mi-am cautat camera photo pentru a imortaliza momentul. Dupa cateva zile eram asa de obisnuiti cu iguanele, incat nici nu am fi mai intors capul dupa vreuna.

 

Oamenii cu care am venit in contact erau deosebit de amabili dar si foarte galagiosi. In comparatie cu gazdele asiatice care sunt foarte discrete, si a celor europene care mai degraba te ignora, sutele de angajati din Barcelo iti apareau mereu in cale afisand cel mai larg zambet posibil, salutand zgomotos, adresandu-ti mereu o vorba politicoasa, o intrebare... Cei mai multi erau de origine mayasa si abia atunci am realizat cat de diferita este rasa lor fata de cea a noastra in trasaturi, statura, constitutie si proportii.

Dupa ce ne-am acomodat cu locul si ne-am convins ca este suficient de safe sa iesim de-a lungul coastei, am iesit in doua seri in Playa del Carmen, la aproximativ 25 km nord de Puerto Aventuras, inspre Cancun. Pana acolo am mers cu microbuzul. Microbuzul este folosit in cea mai mare parte de localnici si trece pe drumul principal de mare viteza de-a lungul coastei. Opreste la simpla ridicare a mainii tale si nu-ti face probleme daca a trecut unul plin si nu te-a putut lua, caci in doua-trei minute va trece cu siguranta altul. Biletul era ieftin si se platea direct la sofer.

Ne-a placut Playa del Carmen, un orasel turistic cu cladiri frumoase, terase cochete si magazine cu lucruri interesante, la preturi comparabile cu cele de acasa (in cazul in care te gandesti sa faci shopping in Mexic). Viata de noapte in Playa del Carmen pare sa fie foarte bogata, insa nu am fost interesati sa aflam prea multe despre aceasta.

Ne-am petrecut o zi intreaga in Xcaret, un eco-parc tematic, la sud de Playa del Carmen. Se organizeaza excursii de la toate hotelurile din zona, noi insa am ales sa mergem tot cu microbuzul localnicilor, caci tocmai ii prinsesem gustul. Probabil nu a fost neaparat cea mai buna idee, caci autobuzul ne-a lasat la drumul principal in dreptul parcului, dar intrarea in parc era destul de departe, inspre mare, deci am mers multisor pe jos si ziua era deja fierbinte. Biletul de intrare in parc a fost destul de scump, din cate imi amintesc, dar a meritat toti banii. Parcul este construit langa un site arheologic si este un loc in care te poti bucura de natura, poti vedea o multime de animale in spatii largi, necomparabile cu cele ale unei gradini zoologice. Ai ocazia sa vii in contact cu traditiile mexicane, trecand printr-un satuc de artizani mexicani, ba chiar poti vizita un cimitir autentic mexican. Spectacole sunt organizate la orice pas, noi am fost impresionati in special de un spectacol acrobatic traditional mayas. Atractiile naturale includ un rau subteran prin care poti sa inoti (nu am incercat, banuiesc insa ca era cool). Iar daca esti amator de snorkeling, poti petrece cateva ore bune astfel. Ba poti sa inoti chiar si cu delfinii. Influenta spectacolelor americane este foarte puternica, parcul amintindu-mi foarte mult de California. Eu zic sa nu ratezi parcul Xcaret daca ajungi pe Riviera Maya, o zi aici este de neuitat.

Unul dintre regretele mele este ca nu am apucat sa ajungem pe perioada sejurului si a Tulum pentru a vedea ruinele templelor construite de mayasi chiar la malul marii, desi se afla la doar 45 km sud de Puerto Aventuras. Am fost in schimb la Chichen Itza, una dintre cele sapte minuni ale lumii moderne, obiectiv care nu trebuie nicicum ratat daca tot ai batut drumul pana pe Riviera Maya.