Koh Pha Ngan, Thailanda

Am revenit in Thailanda dupa cinci ani, in 2017. Si nu stiu cum am facut ca am ales Koh Pha Ngan, o insula la doar 15 km de cea pe care am fost in 2012 (Koh Samui). Mai mult chiar, nu stiu cum am facut ca am ales o insula pe care se poate ajunge numai cu barca. Iar mie imi este foarte frica de barci si de valuri.

Ei bine, trecand peste partea cu barca si cu valurile, Koh Pha Ngan s-a dovedit o alegere excelenta.
Si poti ajunge aici si cu ferry-boat-ul, fie de pe continent, fie din Koh Samui, nu neaparat cu o barca rapida, asa cum am facut noi. Insa pe mine toata lumea a incercat sa ma convinga ca transferul oferit de hotel cu propria barca rapida, din Bangkrak Pier (la 5 minute de aeroportul din Samui) direct pe plaja din fata hotelului este o varianta incomparabil mai buna decat transferul cu ferry-boat-ul care acosteaza exact in partea opusa a insulei. Ti-as arata poze facute din barca, dar aveam degetele prea stranse de scaun ca sa mai pot tine aparatul de fotografiat. As dori sa mentionez insa ca eram singura persoana speriata din barca, ceilalti cativa turisti si echipajul erau absolut relaxati si se bucurau de calatorie, iar dupa parerea lor valurile nici nu erau prea mari.

Insula are vreo 12000 de locuitori care traiesc in principal pe coasta. Centrul insulei este muntos si greu accesibil, astfel incat descoperi ca este dificil sa ajungi dintr-un loc in altul chiar daca uitandu-te pe harta distantele par a fi mici. Noi am stat intr-un hotel de pe plaja Thong Nai Pan din partea de nord-est a insulei, insa pentru a vizita satul de pescari Chaloklum din nordul insulei, trebuia sa facem un ocol prin Thong Sala, orasul principal din sudul insulei. Bineinteles ca o varianta mai buna pentru cei mai multi ar fi fost drumul cu barca. Nu insa si pentru mine si nu voi mai reveni asupra motivelor.

Insula este renumita pentru Full Moon Parties, petrecerile nebune organizate pe plaja Haad Rin in noptile cu luna plina. Nu stiu despre aceste petreceri mai mult decat ceea ce am citit, pentru ca nu a fost nicio noapte cu luna plina pe parcursul sederii noastre si, chiar daca ar fi fost, am dubii serioase ca as fi participat la petrecere (probabil am fi fost cel mai in varsta si treaz cuplu de pe plaja respectiva). E adevarat ca am ratat ocazia participarii si la un Half Moon Party organizat intr-una din serile noastre pe insula. Poate data viitoare.

Pe plaja noastra erau patru hoteluri si ceva oportunitati de cazare pentru backpackers. In zona existau numeroase restaurante pentru toate buzunarele. Si saloane de masaj. Si farmacii. Si magazine. Nu stiu daca neaparat in ordinea asta. Bineinteles ca unele din principalele motive pentru care am revenit in Thailanda au fost mancarea extraordinara si masajele thailandeze, iar de farmacie nu am avut nevoie, asa ca nu am avut de ce ne plange. Simplu, frumos si nesofisticat, asa cum iti doresti sa fie o vacanta in Thailanda, daca nu alegi o insula foarte populara.

Cum spuneam, pe insula te misti probabil cel mai bine cu barca. Exista insa si varianta inchirierii unui scuter, varianta care nu cred ca este rea, insula nefiind aglomerata iar traficul bun si pentru incepatori. Cel putin in luna martie, cand am fost noi. Bineinteles ca poti merge si cu taxiul, un pic cam scump totusi (pentru Thailanda).

Noi am facut un tur al insulei si ne-am bucurat in principal de plaje, care mai de care mai frumoase.

Poti face snorkeling in jurul insulei sau, mai bine, daca esti curajos poti merge cu barca pana in Parcul National Marin Angthong.
Poti incerca drumetii montane pe insula si poti ajunge usor la doua cascade laudate dar nu neaparat spectaculoase.
Poti calari si elefanti, daca doresti asta, poate este mai bine insa ca inainte sa te documentezi asupra metodelor prin care sunt imblanzite aceste animale pentru distractia noastra (pentru a nu avea regretele pe care le am eu dupa ce am facut elephant trekking in Samui).
Iar daca esti pasionata de yoga, probabil ca insula Pha Ngan este o alegere foarte buna pentru tine.
Poti face cursuri de masaj sau cursuri de gatit. Bineinteles ca eu nu am ratat un curs de gatit nici de data aceasta. Am facut unul simplu, la un restaurant de pe strada, unde am ales patru preparate din meniu, le-am gatit impreuna cu bucatarul si apoi le-am mancat.

Iar sambata spre seara du-te neaparat in Thong Sala, orasul principal al insulei. Incepand de pe la ora 17 si pana seara tarziu, de-a lungul strazii principale se organizeaza "Walking Street" o piata volanta de unde poti cumpara orice, incepand cu haine, decoratiuni, suveniruri si terminand cu orice ti-ai dori sa mananci cand esti in Thailanda (chiar si ceva insecte prajite). Ar fi bine sa nu mananci nimic inainte. Sunt si multi turisti, dar cred ca cei mai multi cumparatori sunt localnici.

As mai spune ca noi nu am avut niciun strop de ploaie in noua din cele zece pe care le-am petrecut in Golful Thailandei, in luna martie 2017. Asta dupa cateva luni foarte ploioase si in ciuda prognozelor care nu erau deloc optimiste. Martie este o luna buna de vizitat Thailanda, oricare parte a ei, daca suporti temperaturile ridicate.

Citește mai mult

Piața plutitoare Damnoen Saduak și piața Maeklong, Bangkok

Dupa prima mea calatorie in Bangkok ramasesem cu un mare regret si anume acela de a nu fi vizitat o piata plutitoare (floating market). Am revenit in Bangkok in 2017 si de data aceasta prima vizita pe care am organizat-o (chiar cu doua saptamani inainte de plecare) a fost cea la piata plutitoare Damnoen Saduak. Situata la mai bine de 80 de km sud-vest de Bangkok, piata este deschisa in fiecare zi si este ideal sa ajungi dimineata cat mai devreme. Ingrozita ca va trebui sa ma scol cu noaptea in cap chiar din prima zi de vacanta, am incercat sa induplec agenta de turism sa mergem ceva mai tarziu (cat de rau putea sa fie?). Mi-a explicat insa ca vom merge in zadar, caci va fi dificil sa mai prindem o barca, iar aglomeratia va fi atat de mare incat barcile se vor bloca pe canale. Cata dreptate avea. Daca noi am urcat in barca de indata ce am ajuns in piata si plimbarea pe canale a fost o placere, la plecare noastra canalul principal arata precum bulevardul Magheru intr-o dimineata ploioasa de luni.

Asadar am plecat de la hotel la 7 dimineata si in 10 minute eram deja pe autostrada.
Drumul a durat ceva mai bine de o ora.

Prima oprire, inainte de a ajunge la piata plutitoare, am avut-o la o alta piata celebra, o piata intinsa de-a lungul unei cai ferate, Maeklong Railway Market. Piata aceasta exista de foarte multa vreme, de cand prima cale ferata a fost inaugurata in aceasta zona. Se pare ca respectiva cale ferata era un adevarat obiectiv turistic pentru localnici, oamenii din zona fiind curiosi sa vada trenul. Si cum thailandezii sunt oameni intreprinzatori si-au dat seama ca ar fi pacat sa nu foloseasca afluenta de curiosi, asa ca localnicii au inceput sa vina cu fructe si dulciuri pentru a le vinde celor ce asteptau  de-a lungul caii ferate trecerea trenului. Cu timpul piata s-a extins si a devenit ceea ce este astazi. Se pare ca trenul trece de sase ori pe zi si putine sunt produsele pe care comerciantii le retrag cativa centimetri din calea trenului, precum si copertinele care ii protejeaza de soare, cu doar un minut - doua inainte ca trenul sa apara, pentru a le reaseza langa calea ferata de indata ce acesta a trecut. Atmosfera este intersanta, trenul trece la doar cativa centimetri de comercianti, cumparatori si turisti deopotriva si este bine sa ai grija, chiar daca trenul nu trece in mare viteza.

Am plecat de la Maeklong cu pungi pline cu fructe, in special mango si mangostine. Probabil ca drumul de la Maeklong Railway Market pana la Damnoen Saduak nu a durat mai mult de 15-20 de minute cu masina.

Damnoen Saduak este cea mai mare si cea mai renumita piata plutitoare din vecinatatea Bangkok-ului. De aceea este probabil si cea mai aglomerata si turistica, pastrandu-si mai putin autenticitatea. Am citit multe recenzii in care turistii se plangeau ca s-au simtit inselati de proprietarii barcilor. Nu a fost cazul nostru, excursia fiind aranjata de agentie.

Drumul pe canale a fost o experienta extrardinara si daca regret ceva este ca la ora respectiva nu am putut gusta mai multe bunatati. Am incercat insa delicoasa inghetata de nuca de cocos si am mancat cel mai bun (si ieftin!) mango cu sticky rice, am cumparat mirodenii si ne-am abtinut cu greu sa nu mai cumparam si alte fructe.

Calatoria pe canale nu a durat, probabil, mai mult de o ora. La ora la care noi am pornit inapoi spre Bangkok, cei mai multi turisti abia ajungeau in piata si probabil ca aveau sa astepte destul de mult timp pana cand reuseau sa prinda o barca libera.

Citește mai mult